Ce se intampla insa atunci cand cu toate ca spui adevarul din tot sufletul, persoana iubita considera ca este doar adevarul tau si ca situatia sta cu totul altfel?.. cum poti recladi increderea pierduta?..merita oare efortul de a incerca sa lupti pentru o cauza care pare fara izbanda din start?..
Consider ca increderea este o caracterista a mintii..daca ai incredere in persoana de langa tine, ai incredere indiferent de ce ti s-ar spune la un moment dat despre ea, dar daca nu ai, atunci simpla supozitie ca lucrurile ar sta altfel, iti creeaza neliniste si indoiala..orice relatie de cuplu are suisuri si cobarasuri, momente de extaz si fericire, dar si conflicte si tensiuni puternice..exista oameni care reusesc sa depaseasca aceste momente si sa-si salveze relatia, si oameni care nu reusesc..
Dupa doar cativa ani fiecare partener isi da seama ca traiul in doi nu inseamna doar sarutari, imbratisari si nopti fierbinti de amor. O relatie se termina atunci cand unul din parteneri se opreste din a-l iubi si respecta pe celalalt si incearca sa-i gaseasca tot felul de "motive" care i-au periclitat lui "increderea"..
Poate exista si norocosi printre noi care s-au cunoscut in liceu, s-au casatort tineri si traiesc fericiti si in extaz pana la adanci batraneti, reusind sa mentina unitatea cuplului, fara sa traverseze momente dificile sau o ruptura. In mod sigur, exista si alte milioane de oameni care se confrunta cu despartiri, divorturi, momente de singuratate si tristete. Tu in care categorie te regasesti?.. lupti sau renunti pentru ceea ce iubesti?..daca alegi sa lupti, oare merita cu adevarat?..
Dragostea dispare atunci cand un partener, isi doreste numai beneficii si nu este dispus sa “piarda” sau sa “renunte”, in favoare binelui comun.
In orice relatie timpul, rutina, monotonia, problemele zilei de azi si maine, schimba, transforma. Este nevoie ca ambii parteneri, sa reaprinda si sa mentina preocuparea pentru “noi”. Dragostea incepe cu un zambet, sau cu o privire si poate creste frumos in timp, dar atunci cand se termina, in mod sigur, raman si lacrimi. Lacrimile sunt pentru “noi”, pentru ce am dorit sa fie, pentru ce ne-am imaginat ca ar putea fi.
Dragostea se termina atunci cand dispare “noi ” si cand ramane doar “ tu si eu”. Atunci cand diferentele mascate in aceasta constructie comuna, incep sa iasa la suprafata si sa dicteze comportamentul fiecaruia. Atunci cand nu mai exista proiectul comun, ci doar dorinte si nevoi individuale. Cand fiecare individ, incepe sa-si masoare fericirea si sa-si calculeze “investitia “ facuta, daca a castigat sau a iesit in pierdere in aceasta relatie.
Si daca toate acestea se intampla si le simti la modul imperativ, ce rost crezi ca mai are sa lupti tu de unul singur cu imposibilul. Ce rost mai are sa mai lupti cand "numai tu" esti considerat responsabil pentru tot ceea ce se intampla cu "voi", iar partenerul tau de viata nu isi asuma absolut nimic si te pune la zid..? iti raspund eu, nu mai are niciun rost..indiferent cat ai incerca tu sa schimbi lucrurile si sa-ti faci partenerul sa inteleaga ca perceptia lui in ceea ce te priveste este eronata, atat timp cat el nu face nici cel mai mic efort pentru a intelege, te "zbati" in zadar.. Stiu, o sa spui ca tu il iubesti, ca este omul potrivit tie si ca lucrurile nu au stat intotdeauna asa si ca in cele din urma o sa-si dea seama si totul va reintra pe fagasul normal..te-ai gandit insa cu ce consum de energie, sentimente si efort faci tu toate acestea, neprimind nimic in schimb si neavand nici cea mai mica certitudine ca rezultatul va fi cel scontat?... de ce sa faci tu acest compromis de unul singur?.. "DOI" inseamna "TU si EU", nu doar "EU"..
Trebuie sa incetezi sa te pui mereu pe locul doi si sa lasi lucrurile sa vina de la sine.. nu trebuie sa convingi pe nimeni de nimic, ci sa ai certitudinea in sufletul tau ca lucrurile stau exact asa cum le-ai expus..daca nu esti inteles in niciun fel si nici macar nu esti ascultat pentru a putea fi inteles, vezi-ti de drumul tau..cu siguranta, exista cineva in lumea asta care te va percepe fix asa cum esti cu adevarat si va stii sa te aprecieze chiar si atunci cand o mai dai in bara..pana la urma numai acei oameni care sunt alaturi de tine in momentele mai putin "stralucitoare", sunt cei care te iubesc cu adevarat si nu te vor abandona niciodata, indiferent de circumstante..
" Iubeste-ma cand merit cel mai putin, pentru ca atunci am cel mai mult nevoie de tine.."..asa ar trebui sa stea lucrurile intr-o relatie..calitatile toate lumea le iubeste si le accepta, defectele sunt insa cele care fac diferenta si iti arata cine tine cu adevarat la tine si cine nu..
Pe mine personal ma oboseste neincrederea. Ma sleieste sa fiu supusa la probe de foc interminabile si asta pentru a demonstra, precum un personaj din poveste, ca sunt in te miri ce fel extra si super.. Cine te iubeste cu adevarat va stii sa iti inteleaga neputintele, temerile..
" Mai onest îmi pare a spune : atâta timp cât voi avea încredere în tine, atâta vreme cât vei crede în mine, rămân. Rămân, cu tine rămas lângă mine. Și-ți dau ție încrederea mea, păstrând cu grijă, în una din inimile mele, încrederea ta."
E momentul sa iei decizia potrivita sufletului tau.. nu te mai amagi..unele lucruri nu se vor mai schimba niciodata..
Cu drag,
Andreea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu